07/09/2006

Spiritul de la Assisi a schimbat lumea

Prima intalnire de la Assisi a reprezentat pentru omenirea din timpul Razboiului Rece "o mare speranta, imaginea unei sanse", cea a pacii atinsa prin dialogul religiilor si culturilor; aceasta este convingerea Episcopului de Terni-Narni-Amelia, Mons. Vincenzo Paglia, care a trait personal acel eveniment initiat de Papa Ioan Paul al II-lea in 1986, insotind apoi indeaproape experienta intalnirilor "Oameni si religii". Douazeci de ani mai tarziu, afirma Mons. Paglia intr-un interviu pentru Radio Vatican, spiritul de la Assisi nu este nicidecum stins sau depasit de moda, nici nu recere premise sincretiste, dupa cum afirma si Papa Benedict al XVI-lea in mesajul trimis luni participantilor la intalnirea din acest an de la Assisi.

"Sa revin aici dupa 20 de ani este pentru mine o mare emotie", a spus episcopul. "In acea zi din 1986, toti visam pacea. In acea zi, armele lumii au tacut, oameni care nu se vazusera niciodata inainte, s-au intalnit. Sa ne amintim ca era timpul razboiului rece, frica de un conflict nuclear iar Zidul Berlinului era mult mai solid decat un simplu zid de caramida. Acea zi a insemnat pentru noi o mare speranta, imaginea unei sanse. Si intr-adevar, de atunci si pana astazi, lumea s-a schimbat. La cativa ani, cadea Zidul Berlinului. Imi amintesc ca intr-o seara vorbeam despre acest lucru cu Papa Ioan Paul al II-lea si ne spuneam: `de ce sa nu ne gandim ca rugaciunea inaltata din 1986 pana in 1989 nu a provocat si aceasta cadere? Cine poate spune ca nu?`. Cu siguranta, sunt elemente pentru a raspunde `da`.

In fata opiniilor care spun ca intalnirile promovate de Comunitatea Sant`Egidio ar trebuie sa fie mai rare, pentru ca au spus deja mult in 20 de ani, Episcopul a spus: "Eu cred ca este nu numai necesar, ci chiar o obliga tie sa continuam. Si aceasta tocmai pentru ca in trecut exista o lume impartita in doua, iar astazi este asa numitul conflict de civilizatii; si tocmai pentru ca exista acest conflict, e necesar sa propunem o intalnire de civilizatii. Daca unii au crezut ca spiritul de la Assisi ar insemna sincretism, au inteles gresit, mai mult, au tradat spiritul de la Assisi, au tradat dialogul pentru a-l transforma intr-un monolog. Spiritul de la Assisi recere ca toti sa ne aprofundam identitatea pentru ca numai in acest fel este posibil sa scoatem din propria credinta si din propriul crez acele energii spirituale care despart religiile de razboi, evita orice forma de fundamentalism si fac sa se maturizeze energiile de iubire, care isi au originea in Dumnezeu. Iata de ce intalnirea de la Assisi este opusul sincretismului, opusul unei imposibile religii comune, pentru a spune tuturor ca vocatia noastra este aceea de a ne intalni si de a construi un viitor comun pentru intreaga familie umana".

"Alaturi de provocarea dialogului interreligios, in timpurile noastre s-ar parea ca isi face simtita prezenta si uneori intaietatea o alta provocare, cea a dialogului intre cine crede si cine nu crede. Ce raspuns poate da intalnirea de la Assisi?" a fost intrebat Mons. Paglia, raspunzand: "Acum 20 de ani aceasta perspectiva nu era. De fapt, aceasta a aparut tocmai din continuarea acestui spirit. Pe masura ce aceasta forma de dialog mergea inainte, noi ne simteam ca obligati, de facto, sa primim in pelerinajul nostru si pe cei care nu cred dar care cauta o perspectiva de pace.

Intalnirea a aratat ca ratiunea si credinta nu numai ca nu se opun, dar au nevoie una de alta. O religie fara ratiune devine `new age`, devine intoleranta, devine fundamentalism, dar si o ratiune privata de sensul misterului devine, la randul ei, intoleranta, fundamentalism si risca sa se puna pe sine in locul lui Dumnezeu".