Prezidand celebrarea Cuvantului in bazilica Sfantul Bartolomeu de pe Insula Tiberina din Roma, in ziua de luni, 7 aprilie 2008, de la ora 17.30, Papa Benedict al XVI-lea a cinstit memoria martirilor secolului XX. Dupa momente de rugaciune alternate de lecturi biblice si cantari adecvate, a urmat cuvantul Sfantului Parinte. Papa i-a salutat cu afectiune Cardinalii si Episcopii prezenti la celebrare, pe prof. Andrea Riccardi, fondatorul
Comunitatii Sant`Egidio multumindu-i totodata pentru cuvintele de salut, pe prof. Marco Impagliazzo, presedintele Comunitatii, asistentul Mons. Matteo Zuppi precum si pe Mons. Vincenzo Paglia, Episcop de Terni-Narni-Amelia, aflam din stirea publicata pe situl Radio Vatican.
"Aceasta intalnire la antica bazilica Sfantul Bartolomeu de pe Insula Tiber ina putem sa o consideram", a spus Papa, "un pelerinaj al memoriei martirilor secolului XX, nenumarati barbati si femei, cunoscuti si necunoscuti care in secolul trecut si-au varsat sangele pentru Domnul. Un pelerinaj calauzit de Cuvantul lui Dumnezeu care, ca faclie pentru pasii nostri, lumina pe calea noastra (cf Ps 119,105), lumineaza cu lumina sa viata fiecarui credincios. Acest templu a fost destinat de catre iubitul meu predecesor Papa Ioan Paul al II-lea in mod expres sa fie loc al memoriei martirilor secolului XX, incredintat de el Comunitatii Sant`Egidio, care anul acesta aduce multumiri lui Dumnezeu pentru cea de-a 40-a aniversare a
inceputurilor ei".
"In acest loc incarcat de amintiri ne intrebam: pentru ce acesti frati ai nostri martiri nu au cautat sa salveze cu orice pret bunul de neinlocuit al vietii? Pentru ce au continuat sa slujeasca Biserica, in pofida unor grave amenintari si intimidari? (...) In icoana pusa deasupra altarului mare, care reprezinta cativa dintre acesti martori ai credintei, domina cuvintele din Apocalips: `Acestia sunt cei care vin din incercarea cea mare` (7,13).
Batranului care intreaba cine sunt si de unde vin cei ce sunt imbracati in haine albe, i se raspunde ca sunt cei care `si-au spalat hainele si le-au albit in sangele Mielului` (7,14). Este un raspuns care, la prima vedere, pare ciudat. Dar in limbajul cifrat al Vizionarului din Patmos acesta contine o referinta precisa la flacara alba a iubirii, care l-a facut pe Cristos sa-si verse sangele pentru noi... Sprijiniti de acea flacara si martirii si-au varsat sangele si s-au purificat in iubire: in iubirea lui Cristos care i-a facut capabili sa se jertfeasca la randul lor din iubire".
"Poposind langa cele sase altare, care amintesc crestinii cazuti sub violenta totalitara a comunismului, nazismului, cei ucisi in America, in Asia si Oceania, in Spania si Mexic, in Africa, parcurgem din nou in mod ideal multele istorii dureroase din secolul trecut. Atatia au cazut in timp ce indeplineau misiunea evanghelizatoare a Bisericii: sangele lor s-a amestecat cu cel al unor crestini autohtoni carora le fusese impartasita credinta. Altii, adesea, in conditie de minoritate, au fost ucisi din ura
fata de credinta. In fine, nu putini s-au jertfit pentru a nu-i abandona pe nevoiasi, pe cei saraci, credinciosii incredintati lor, netemandu-se de amenintari si de pericole. Sunt episcopi, preoti, calugarite si calugari, credinciosi laici. Sunt atat de multi! Slujitorul lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea, in celebrarea ecumenica jubiliara pentru noii martiri desfasurata pe
7 mai 2000 la Colosseum, a spus ca acesti frati si surori in credinta sunt ca o mare fresca a umanitatii crestine a secolului XX, o fresca a Fericirilor traite pana la varsarea sangelui".
|